Prima și singura stație de carburant din Câmpina, din perioada interbelică, se afla pe strada principală a localității. O stație la care nu era niciodată coadă, normal, pentru că numărul automobilelor era redus. Dacă în toată țara, în 1926, erau înregistrate 11.308 autoturisme, vă dați seama că la Câmpina nu putea fi decât, poate, câteva zeci. Totuși, benzinăria de la Câmpina nu se putea plânge de lipsa clienților, pentru că aici opreau mulți dintre bucureștenii care mergeau spre Sinaia, inclusiv membrii Familiei Regale.
Dezvoltarea economică a țării în perioada interbelică (pe care mulți istorici o consideră adevărata "epocă de aur" a României) s-a resimțit și la acest capitol. Dacă în 1926 erau 11.308 autoturisme în toată țara, în 1939, înaintea izbucnirii celui de-al doilea război mondial, numărul autoturismelor ajunsese la 25.876, conform datelor statistice prezentate în volumul "Automobilul în România, istorie și tehnică" - autor Chiriac Vasiliu.
Pe locul stației de carburant de ieri, la intersecția Bulevardului Carol I cu Strada Republicii, se află astăzi un mic spațiu verde, înconjurat de două săli de jocuri de noroc și o mică farmacie veterinară.
"Câmpina, România 100" este o rubrică pe care o dedicăm tuturor câmpinenilor, în Anul Centenarului Marii Uniri. Timp de 100 de zile vă vom prezenta câte o fotografie din Câmpina de altădată și același loc așa cum arată el astăzi.
Citiți și Câmpina, România 100. Casa Venețiană de ieri, zona centrală de azi
Câmpina, România 100. Casa Poporului de ieri și... locul rămas liber, astăzi
Câmpina, România 100. Strada 1 Mai de ieri, până la pasajul de la Ceas de astăzi

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, a dispus, începând de miercuri, 5 august 2026, un set de măsuri menite să reducă consumul de energie electrică în toate imobilele aflate în proprietatea Consiliului Județean, ca parte a unui demers mai amplu de utilizare responsabilă a fondurilor publice.

Parcurgând Câmpina la pas ajungi și în zone care nu se regăsesc nici în pliantele turistice, nici în cele.. electorale.

Profesorul Anastase Scripcă a murit pe 4 august 1944, la ora 11.00, la vârsta de 75 ani, în locuinţa sa din Câmpina, strada Băicoianu nr. 13 (n.n. - astăzi, Strada Vasile Alecsandri). Este înmormântat în cimitirul central (Bobâlna de azi). Ulterior, meşterul popular Nicolae Goage aşează aici, în memoria sa şi a soţiei, Maria Scripcă, o troiţă din lemn sculptat,care astăzi, din păcate, nu mai există.

Teodor Ștefan Pavel este elevul de la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Breaza, care a obținut cea mai mare medie la Evaluarea Națională din acest an.