Știm cu toții povestea acestui castel unic în patrimoniul cultural românesc prin încărcătura simbolică pe care o poartă fiecare detaliu al construcției. Anul acesta, în septembrie, se împlinesc 125 de ani de când savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu a decis să construiască, la Câmpina, un edificiu în memoria fiicei sale, Iulia, plecată în lumea de dincolo la doar 19 ani. Atunci, în 1893, Hasdeu a desenat primul plan al edificiului, pe care l-a numit "Castelul celor 2 Iulii". Templul închinat fiicei și devenit loc de refugiu pentru tatăl îndurerat este, astăzi, Castelul Iulia Hasdeu sau Muzeul Memorial "B.P. Hasdeu".
Prima schiță a edificiului, realizată de mână savantului, se găsește pe o filă a unui manuscris spiritist datat 3 septembrie 1893. Iar pe un alt manuscris s-au păstrat aproape nealterate de timp cuvintele lui Hasdeu: "Acest castel s-a zidit în anii 1894-1896, planul fiind dat de spiritul Juliei Hasdeu, prin medium B.P. Hasdeu, apoi desenat arhitectonic de T. Dobrescu, construcțiunea de N. Anghelescu". Așa a început povestea impresionantă a castelului de la Câmpina.
Arhitect al Ministerului Instrucţiunii şi Cultelor până în 1902 şi adept al curentului spiritist, Toma Dobrescu a modificat treptat planul castelului, conceput iniţial ca o catedrală. Se mai păstrează şi astăzi diverse desene reprezentând părţi componente ale castelului şi elemente ale decoraţiei exterioare, trasate pe hârtie de mâna lui Hasdeu. Ele demonstrează cât de mult s-a lucrat până la forma finală a construcţiei: în şedinţele de evocare, pe filele conţinând desenele realizate cu minuţiozitate, Hasdeu întreba spiritul copilei dacă ce a desenat este bine, dacă un desen „era mai bun decât celălalt”. Mai mult decât detaliile arhitectonice, impresionează suita nesfârșită de simboluri, care conferă locului o atmosferă aproape stranie.
După moartea lui Hasdeu, castelul a ajuns o ruină. A fost restaurat în 1924, apoi a suferit în urma bombardamentelor din cel de-al doilea război mondial și a fost din nou restaurat în anii 1962-1964, când Comisia Națională a Monumentelor Istorice a decis să-l transforme în muzeu. A fost deschis publicului la 9 aprilie 1965.
(Fotografiile de arhivă au fost preluate de pe site-ul Muzeului Hasdeu)
"Câmpina, România 100" este o rubrică pe care o dedicăm tuturor câmpinenilor, în Anul Centenarului Marii Uniri. Timp de 100 de zile vă vom prezenta câte o fotografie din Câmpina de altădată și același loc așa cum arată el astăzi.
Citiți și: Câmpina, România 100. Policlinica de ieri și de azi...
Câmpina, România 100. Sediul Energopetrol, la începutul anilor '30, în timpul construcției și astăzi
Câmpina, România 100. Biserica Catolică "Sfântul Anton de Padova", ieri și astăzi

Am reunit oferte privind meniul zilei de la restaurante din Câmpina și împrejurimi pentru a le da celor interesați posibilitatea de a alege.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, a dispus, începând de miercuri, 5 august 2026, un set de măsuri menite să reducă consumul de energie electrică în toate imobilele aflate în proprietatea Consiliului Județean, ca parte a unui demers mai amplu de utilizare responsabilă a fondurilor publice.

Parcurgând Câmpina la pas ajungi și în zone care nu se regăsesc nici în pliantele turistice, nici în cele.. electorale.

Profesorul Anastase Scripcă a murit pe 4 august 1944, la ora 11.00, la vârsta de 75 ani, în locuinţa sa din Câmpina, strada Băicoianu nr. 13 (n.n. - astăzi, Strada Vasile Alecsandri). Este înmormântat în cimitirul central (Bobâlna de azi). Ulterior, meşterul popular Nicolae Goage aşează aici, în memoria sa şi a soţiei, Maria Scripcă, o troiţă din lemn sculptat,care astăzi, din păcate, nu mai există.